Oraşul Pantelimon se află în prelungirea şoselei Pantelimon din Bucureşti spre drumul naţional nr.3 (DN3). Teritoriul oraşului reprezintă spaţiul geografic determinat de întretăierea paralelei nordice de 44° 25` cu meridianul estic de 26º 10`, unde circa 22 de secole au trăit şi au muncit moşii şi strămoşii celor ce azi se mândresc cu titlul de megieşi ai oraşului Pantelimon. Prin poziţia sa geografică, oraşul Pantelimon este aşezat în partea de răsărit a capitalei, la o distanţă de aproximativ 10km de Piaţa Sfântul Gheorghe.Istoria acestei aşezări începe din perioada geto-dacă (secolele III – I î.Hr.) ţinând cont de descoperirile arheologice de pe Corul de terasă înaltă a Colentinei (zona Complexului Lebăda), mult mai edificatoare decât uneltele din cremene cioplită folosite ca arme, datând de peste o sută de mii de ani,descoperite pe albia râului Colentina din zonă. Numele oraşului Pantelimon este atestat documentar din anul 1575, fiind legat nemijlocit de cel al Sfântului Pantelimon „doctorul fără de plată” . Oraşul Pantelimon este unitate teritorial administrativă încomponenţa judeţului Ilfov, situată în partea de est a Municipiului Bucureşti,având o poziţie dintre cele mai favorabile fiind limitrofă Capitalei, la est de hotarul acesteia.Oraşul Pantelimon se află în prelungirea şoselei Pantelimon din Bucureşti spre drumul naţional nr.3 (DN3). Teritoriul oraşului reprezintă spaţiul geografic determinat de întretăierea paralelei nordice de 44° 25` cu meridianul estic de 26º 10`, unde circa 22 de secole au trăit şi au muncit moşii şi strămoşii celor ce azi se mândresc cu titlul de megieşi ai oraşului Pantelimon. Prin poziţia sa geografică, oraşul Pantelimon este aşezat în partea de răsărit a capitalei, la o distanţă de aproximativ 10km de Piaţă Sfântul Gheorghe. Limita faţă de Bucureşti o constituie podul peste râul Colentina, fapt ce ne permite să afirmăm că în general nu există sector de activitate care să nu fie influenţată direct sau indirect de Capitală, drumul traversând o salbă de lacuri rezultate prin acumulare, orientare pe fosta albie a râului Colentina, ce îşi varsă apele în Dâmboviţa. Localitatea se află pe partea stângă a şoselei, mărginind spre nord – est albia râului Colentina, se învecinează la nord cu localitatea Fundeni şi hotarul comunei Afumaţi, la est cu comuna Cernica, la sud cu Moara Domnească, la vest cu capitala. Delimitările teritoriale sunt identice cu acelea de la sfârşitul al XIX-lea. Teritoriul oraşului Pantelimon face parte din subunitatea fizicogeografică a Câmpiei Vlăsiei, care ca unitate de relief se încadrează în Câmpia Română, având o altitudine medie de 70m. Din punct de vedere biogeografic, zona respectivă se încadrează în provincia Moesia, fapt ce imprimă vegetaţia din aceste locuri caracteristice stepei şi silvostepei. Se poate afirma că localitatea se găseşte în zona în care se face trecerea de la stepa ierboasă la cea păduroasă. Acest lucru explică de altfel marilesuprafeţe acoperite de păduri şi alte specii predominant lemnoase ce însumează aproape 3000 ha.Suprafaţa totală a oraşului este de 6842 ha, care se distribuie în: 3504ha suprafaţa clădirilor: 26 ha fâneţe şi păşuni, 2997 ha păduri, 4 ha vii, 71hafolosinţe speciale, 636 ha pământ ocupat de ape, 38 ha terenuri degradate. Ca suprafaţa, oraşul Pantelimon ocupă locul II pe tară după oraşul Voluntari.Căile de comunicaţie la nivelul oraşului Pantelimon sunt şoseaua ce face legătura între Capitală (sectorul 2) şi drumul naţional 3 (DN 3), Autostrada Soarelui. Ponderea cea mai mare o posedă drumurile construite folosite pentru deplasări locale, activităţi economice şi industriale. Teritoriul oraşului este străbătut pe o porţiune îngustă de calea ferată Bucureşti-Olteniţa având staţia de mărfuri şi călători pe teritoriul localităţii. Marea apropiere de Bucureşti – cele două oraşe sunt despărţite doar de râul Colentina – iar podul de peste râu nu face decât să şteargă această firavă delimitare dintre metropolă şi acest oraş satelit – a condus la imprimarea în viaţa locuitorilor a unui mod de trai identic cu cel al bucureştenilor dincartierele limitrofe. 1. 2 Istoria localităţii Pantelimon Istoria acestei aşezări începe din perioada geto-dacă (secolele III – I î.Hr.) ţinând cont de descoperirile arheologice de pe Corul de terasă înaltă a Colentinei (zona Complexului Lebăda), mult mai edificatoare decât uneltele din cremene cioplită folosite ca arme, datând de peste o sută de mii de ani, descoperite pe albia râului Colentina din zonă.Urmele materiale din această perioadă ne permit să concluzionăm că locuitorii de aici se ocupau cu agricultura, creşterea animalelor, pescuitul, cultivarea viţei de vie.Istoricul şi arheologul Grigore Tocilescu a demonstrat că, pe vremea stăpânirii române, Pantelimonul a fost un punct de sprijin al sistemului de fortificaţii militare care legau Defileul Prahovei cu Sixtima Preista (Ruse).Monedele, vasele de lut ars şi cărămizile române atribuie o mare vechime şi însemnătate istorică acestei localităţi. De-a lungul secolelor, pe aceste meleaguri, au trecut mulţi năvălitori în drumul lor spre Bucureşti, fapt ce a condus la ridicarea în această zonă a unor construcţii cu ziduri groase de apărare. Primii năvălitori, care aveau toate motivele să distrugă orice întărire militară din jurul cetăţii lui Bucur, au fost turcii, care doreau o capitală a Ţării Româneşti lipsită de orice formă de întărire, pentru a ataca în orice moment Bucureştiul. Pe ruinele fostelor fortificaţii de pe peninsula Pantelimon, domnitorul Grigore Ghica al II-lea a ridicat palatul şi biserica Ghiculeştilor, iar în 1735 acelaşi domnitor construieşte primul spital din ţară pentru ciumaţi, ca urmare a izbucnirii în Bucureşti a unei epidemii de ciumă. În decursul anilor, spitalul amenajat pe domeniul Ghiculestilor a suferit o serie de modificări arhitectonice şi mai ales ca destinaţia, fiind spital de T.B.C. până în anul 1988 când s-a transformat într-un superb punct turistic cunoscut sub numele de complexul turistic ”Lebăda”. (anexă ) Numele oraşului Pantelimon este atestat documentar din anul 1575, fiind legat nemijlocit de cel al Sfântului Pantelimon „doctorul fără de plată” ale cărui moaşte s-au aflat până nu demult în fosta biserică a Ghiculeştilor. Iată un fragment din Testamentul lui Grigore al II-lea Ghica din 12 octombrie 1735: „Am socotit să zidesc şi să înalt din temelie o sfântă şi dumnezeiască casă, între slava lui Dumnezeu şi între cinstirea şi lauda marelui mucenic şi tămăduitor Pantelimon, din josul mânăstirii ce se numeşte Mărcuţa, pe apa Colentinei la fântâna ce se zice „a babei Ana”, unde şi spital de săraci bolnavi să fie.În 1948 arheologul Eugen Comsa făcea cercetări la Pantelimon, în zona carierelor de nisip şi a fabricii de cărămidă, materialul arheologic descoperit fiind plasat în paleolitic şi neolitic. Cu prilejul unor lucruri edilitare din zonă în perioada 1968 -1975, a fostdepistat un sat feudal desfăşurat pe o suprafaţă mare, necropola însumând250-300 morminte centrate în jurul unui zid. Autorul investigaţiei avansa ideea că zidăria aparţine unei biserici distruse, cu ziduri de aproximativ 0,42 cm.Prima atestare cartografică a Pantelimonului, datează din 1790, în hartaaustriacă a colonelului Specht. Intrată în istoria feudalismului, localitatea Pantelimon este prezentată în izvoarele interne încă din veacul al XIV-lea cu denumirea de Floreşti. Satul, după repere geografice şi după agregări sociale, îl găsim atestat sub o triplă denumire: cel de Jos (Cernica) cel de Sus (oraşul Pantelimon) iar cel de mijloc (o veche aşezare la est de spitalul Pantelimon) Prin poziţia sa faţa de capitală, dar şi ca urmare a susţinerii preocupărilor economice făcută de familia Ghica în 1852, s-a înfiinţat oşcoală de agricultură ce avea o fermă model (existau plantaţii de duzi în vederea extinderii viermilor de mătase). În anul 2006 comuna Pantelimondevine oraş ca urmare a dezvoltării economico-sociale.

Pentru cei care doresc sa fie la curent cu activitatile  "ASOCIATIEI DE PARINTI SI CADRE DIDACTICE A SCOLII NR.1 PANTELIMON" si doresc sa fie instiintati prin e-mail sunt rugati sa acceseze site-ul nostru la sectiunea LOGARE, unde se pot loga. Sau direct de aici: >>clic aici<<

 

 

 

 

 

S